Analiză matematică/Șiruri numerice/Exerciții

De la testwiki
Versiunea din 10 septembrie 2017 06:50, autor: imported>Nicolae Coman (continuare editare)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare

1. Să se demonstreze că următoarele șiruri sunt convergente și, aplicând definiția cu ε, să se arate că l este limita șirului considerat:

a) an=2n3n+1,l=23;

b) an=αnβn+1,l{0,1,αβ},β0;

c) an=2n+(2)n3n,l=0.


R.

a) Avem:

n,an+1an=2(3n+4)(3n+1)>0,

deci șirul este crescător. Mai departe:

an=2n3n+1<2n3n=23,

deci șirul este și mărginit și, conform teoremei lui Weierstrass, șirul este convergent.

Pentru a demonstra că l=23 este limita, trebuie să se arate că ε>0 (oricât de mic) se poate găsi un rang nε, dependent de ε, astfel încât pentru toți termenii an de rang nnε există relația:

|2n3n+123|<ε|23(3n+1)|<εε<23(3n+1)<ε.

Cum prima inegalitate este evidentă, mai trebuie să fie verificată a doua, deci:

n>23ε9ε.

b) Există relațiile: an[0,αβ] dacă α0 și an[αβ,0) dacă α0.

Deci șirul este crescător dacă α0 și descrescător dacă α0.

c)   |2n+(2)n3n0|<2n+2n3n=(23)n2,

Condiția ca |an0|<ε este echivalentă cu (23)n<ε2, deci:

n>lnεln2ln2ln3.

2. Dacă un şir (an)n* este convergent, atunci şirul (Δan)n*, dat de Δan=an+1an,n, este convergent la zero. Dacă şirul (Δan)n* converge la A0 atunci şirul (an)n* nu este convergent.

R. Conform definiţiei, (an)n* este convergent dacă şi numai dacă ()a astfel încât, ()ε>0,()nε* astfel încât ()nnε are loc:

|ana|<ε.

Atunci:

|Δan|=|an+1an|=|an+1a+aan||an+1a|+|ana|,()n*.

Fie ε>0, arbitrar, atunci:

|Δan||an+1a|+|ana|<ε2+ε2=ε,()nnε.

Cum ε>0 a fosr arbitrar, rezultă că ()ε>0,()nε* astfel încât:

|Δan|<ε,()nnε

deci, echivalent cu:

limnΔan=0.

Dacă limnΔan=A0 atunci şirul (an)n nu poate fi convergent, deoarece din cele demonstrate anterior, ar rezulta A=0, ceea ce este contradictoriu.


3. Stabiliți dacă următoarele șiruri sunt fundamentale (Cauchy):

a) xn=n+23n+5,n;
b) xn=1+12+13++1n,n*;
c) xn=1+122+132++1n2,n*;
d) xn=k=1ncos(k!)k(k+1),n;
e) xn=n2n+1,n.

R.

a)   |xn+pxn|=p(3n+3p+5)(3n+5)<p3p(3n+5)=13(3n+5).

Majorantul este un șir convergent la 0, al cărui termen general nu depinde de p. Rezultă că (xn)n este șir fundamental (Cauchy).

b)   |xn+pxn|=1n+1+1n+2++1n+p.

Se observă că pentru p=n se obține:

|x2nxn|=1n+1+1n+2++1n+n>
>1n+n+1n+n++1n+n=n2.

Rezultă de aici că |x2nxn| nu tinde către 0, deci șirul nu este fundamental.

c)   |xn+pxn|=1(n+1)2+1(n+2)2++1(n+p)2<1n(n+1)+1(n+1)(n+2)+
+1(n+p1)(n+p)=1n1n+p<1n.

Cum majorantul este un șir convergent la 0 și nu depinde de p, rezultă că șirul este fundamental.

d)   |xn+pxn|=|k=1n+pcos(k!)k(k+1)k=1ncos(k!)k(k+1)|=k=n+1n+pcos(k!)k(k+1)
k=n+1n+p1k(k+1)=k=n+1n+p(1k1k+1)=1n+11n+p+1,n*.
e) Deoarece xn=n2n+1=n21n+1+1n+1=n1+1n+1>n1,n*.

Pentru orice M>0 există n astfel încât nl>M (de exemplu n=[M]+2), prin urmare există n astfel încât xn>M deci (xn)n nu este majorat, deci este nemărginit, deci nu este fundamental.


4. Să se calculeze:

limn5n23n+24n+1

R.  limn5n23n+24n+1=limnn(53n+2n)n(4+1n)=54.


5. Se consideră șirul cu termenul general:

Sn=113+124++1n(n+2).

Să se calculeze:

limn2n(Sn14)n.

R. Pentru calcularea sumei, se va descompune termenul general într-o sumă de fracții elementare:

1n(n+2)=An+Bn+21n(n+2)=(A+B)n+2An(n+2)
1=(A+B)n+2A

și, aplicând metoda coeficienților nedeterminați, se obține:

{A+B=02A=1 deci {A=12B=12

Așadar, 1n(n+2)=12(1n1n+2). Deci:

113=12(1113)
124=12(1214)
135=12(1315)
146=12(1416)
1n(n+2)=12(1n1n+2)

Adunând membru cu membru aceste egalități și reducând termenii asemenea, se obține:

Sn=12[322n+3(n+1)(n+2)]

Rezultă:

limn2n(Sn14)n=limn[12n+3(n+1)(n+2)]n=1e2.

6. Se consideră șirul cu termenul general:

Sn=1np+ap+1np+2ap++1np+nap,

unde a>0,p2,n.

Să se demonstreze că șirul este mărginit, convergent și să i se calculeze limita.

R.   Sn<nnp+ap<nnpp=nn=1.

Cum (Sn)n este un șir de numere pozitive, rezultă că pentru orice n* avem Sn(0,1) deci este un șir mărginit.

Mai departe, se observă că:

nnp+napSnnnp+ap,p>1

adică:

11+anp1pSn11+anpp.

Prin trecere la limită se obține:

limn11+anp1plimnSnlimn11+anpp
limnSn=1.

7. Să se calculeze:

L=limn(3n+23n+5)n.

R.   L=limn{[(1+33n+5)3n+53]3n3n+5}=𝐞limn3n3n+5=1e.


8. Să se calculeze:

limn(1+1n)nk,  unde k.

R.   limn{[(1+1n)n]nkn}=𝐞limnnkn={e0=1pentruk<12epentruk=12e=pentruk>12.


9. Să se calculeze:   L=limn(1+1n)31(3+1n)21.

Generalizare.   limn(a+1n)kak(b+1n)pbp=kpak1bp1,k,p,k,p2,a,b,b0.

R.   L=limn(3n2+3n+1n3n26n+1)=12.


Format:Analiză matematică